Feeds:
Posts
Comments

Archive for May, 2010


Nu stiu daca a fost la fel si pentru voi, dar eu am crescut fiind ‘intelept sfatuita’ sa nu dau vrabia din mana pentru cioara de pe gard. Intelepciune ivita din frica si lipsurile vremurilor, de buna seama.

Am urmat intelepciunea sfatului cu gardul? Nu prea. Dar, recunosc, mi-a dat de gandit, si nu doar o data…

Asa ca visul de azi-noapte e tare graitor pentru mine.

Am visat ca aveam o vrabie in maini, iar proverbiala cioara se vedea intr-un fundal, stand tentanta pe gard. Ma uitam la vrabia din mainile mele, in timp ce stiam clar ca nu am nevoie de ea si simteam ca mai mult ma incurca, neavand mainile libere. Bineinteles ca s-a auzit vocea care-mi spunea sa nu o dau pentru cioara de pe gard… Dar mi-era atat de clar ca nu am nevoie de vrabie si ca efectiv imi tin mainile ocupate cu ceva de care nu am nevoie, incat am hotarat sa las vrabia sa zboare si sa-mi eliberez mainile. Si, in timp ce ma bucuram de noua senzatie de usurinta si libertate, dand din maini, deschizandu-le in aer, fara a avea nici cea mai mica intentie sa pornesc inspre a insfaca cioara de pe gard, apar din senin doi porumbei care se aseaza pe bratul meu drept. Si, pentru ca in vis orice e posibil, acesti doi porumbei erau din aceia care rad si vorbesc, pentru ca radeau la mine. Iar cand i-am intrebat ‘Pai, ce-i cu voi la mine pe brat?‘ mi-au raspuns ‘Pai, era liber si am avut loc sa ne asezam.

Am crescut auzind ca inseamna risipa sa dai ceva ce ai – vrabia din mana – pentru o promisiune – cioara de pe gard. Acum cred ca, de fapt, adevarata risipa este sa tii ceva ce nu iti foloseste. Risipa de energie, de timp, de oportunitati ce nu au loc sa apara in viata ta.

Si ma gandesc ca, tot acest context al numitei crizei economice poate fi privit, metaforic, ca o… aglomerare de vrabii. Cu siguranta pe mine ma ajuta in fiecare zi sa-mi dau seama ce am cu adevarat nevoie si ce pot sa eliberez. Material, emotional, profesional, spiritual.

E chiar simplu, sa stii. E nevoie de decizia de a crea spatiu. De curajul de a elibera ce nu iti foloseste acum, stiind ca, daca iti va mai folosi vreodata, va veni iar la tine.

Si de intrebarea ‘Ce pot sa fac chiar acum pentru ca oportunitati la care nici nu ma gandeam sa poata intra in viata mea?’

Din inima,
Ramona

Advertisements

Read Full Post »


Sunt momente in viata in care te opresti si privesti in urma. Privesti la cine erai cu cativa ani in urma, la cine erai ieri. Si privesti la omul care esti acum si la calatoria dintre.

Pentru mine, acestea sunt momente pretioase de auto-recunoastere. Reprezinta o resursa puternica pe care o folosesc periodic.

De data aceasta, s-a intamplat intr-o sala de seminar plina cu oameni care urmeaza sau au urmat formarea cu Institutul Kutschera, colegi si tovarasi de drum in aventura nlp-Resonanz®. Dr. Gundl Kutschera este in aceasta sala, curioasa sa afle despre noi, despre vietile noastre si despre cum am evoluat.

Descopar ca imi este destul de dificil sa exprim in cuvinte ceea ce simt in interior, in timp ce o privesc pe aceasta femeie puternica si in acelasi timp feminina, stiind ca ea este cea care a creat metoda nlp-Resonanz®, fiind constienta de felul in care viata ei atinge, in fiecare zi, Dumnezeu stie cate alte vieti.

Atentia mea curge intre Dr. Kutschera, propriile mele sentimente si ceea ce spun oamenii prezenti la seminar. Si, daca as fi putut fi chiar mai profund atinsa in interior, ei bine… acesta este momentul: auzind ceea ce s-a schimbat in viata acestor oameni, ceea ce este nou, ce au implinit ei de cand au inceput formarea in nlp-Resonanz®.

Pentru ca fiecare a exprimat exact cum a fost potrivit pentru sine in acel moment, am ales sa redau chiar cuvintele lor. Asa ca iata cateva dintre schimbarile si reusitele aparute in viata lor:

+        Mi-am imbunatatit relatia cu ceilalti
+        Am imbunatatit relatia cu mine insumi
+        Ma iubesc si nu ma mai judec
+        Am devenit cea mai buna prietena a mea
+        Am invatat sa-mi ascult nevoile corpului
+        Imi simt inima cu usurinta
+        Inteleg unicitatea fiecaruia
+        Vad potentialul si partea frumoasa in fiecare
+        Mi-am gasit locul si menirea pe Pamant
+        Am invatat sa ma ridic
+        Am invatat sa nu mai cad
+        Am invatat ca nu sunt ceea ce altii m-au invatat ca sunt
+        Am invatat detasarea, sa fiu mai mult in starea de observator/martor
+        Imi ascult vocea interioara
+        Am descoperit viziunea care ma anima in fiecare zi
+        In fiecare lucru este viata si fiecare lucru este conectat cu Universul
+        Ma simt Acasa
+        Stiu ce este cu adevarat important pentru mine
+        Am invatat sa fiu in tacere
+        Am invatat sa fiu flexibil si deschis catre nou
+        Am invatat sa ma las surprinsa
+        Stiu sa spun Nu intr-un mod elegant
+        Imi accept si apreziez succesul
+        Am invatat ca lucrurile se intampla
+        Sa daruiesc inseamna sa primesc, a darui si a primi sunt acelasi lucru

Si, in timp ce ascult pe fiecare vorbind din inima, stiu cati alti oameni sunt in lume, dorindu-si sa invete aceleasi lucruri, sa descopere dorinta inimii lor, sa-si implineasca menirea lor in viata, sa-si afle puterea.

Simt cat de mult poate fi facut in lume si ii vad pe cei prezenti aici, in sala, pregatiti sa participe. Fie ca este vorba despre a asista copiii sa-si descopere talentele, oamenii sa paseasca in adevaratele lor calitati si sa-si gaseasca bucuria de a trai, profesorii si parintii sa exceleze in misiunea lor, mediul de afaceri sa creasca stabil si sanatos, femeile sa mearga dincolo de conditionari si sa-si gaseasca puterea interioara, exista cel putin o persoana in aceasta sala pregatita sa-si imbine propria transformare cu talentele descoperite si sa isi aduca contributia in a crea o lume mai buna.

Pentru ca stim ca putem si ca se poate. Am reusit chiar noi! Ne-am gasit propria Rezonanta, iar aceasta este cea mai mare resursa 🙂

Din inima,
Ramona

Read Full Post »